Islanda: Emotional landscapes
Islanda: Emotional landscapes
Unii ar putea spune despre un album foto cu titlul “Landscapes” că este asemenea unui insectar cu fluturi ţintuiţi în bolduri. Că aşa cum privind o pereche de aripi inerte prin sticla rece nu vei simţi şi pala de vânt care le poartă, tot aşa de puţin vei primi când te vei uita la nişte imagini ieşite din declanșatoarele camerelor.
Poate fi foarte adevărat. Dar în Islanda, chiar şi dintr-o cameră atârnată de gât, uitată deschisă, care expune cadre atunci când o atingi din greşeală, poţi să descarci la sfârşitul zilei un album pe care să-l numeşti “Emotional landscapes”, fără teama că ai exagerat.
Nu vreau nicidecum să se înţeleagă că ceva ştiinţă şi talent n-ar ajuta. Sau că un trepied sănătos, care să reducă tremurul ce te apucă la vederea unei limbi de ghețar alunecând spre tine, n-ar fi de folos. Sau că un filtru care să lase valurile oceanului să-ţi mângâie senzorul secunde bune, la apus, n-ar face diferenţa. Spun doar că există locuri pe lumea asta unde este greu să fii doar un risipitor de carduri de memorie.
Islanda este unul dintre ele. Un tărâm între două lumi, una veche, alta nouă, o insulă numai bună pentru un naufragiu fotografic. Aici natura este stăpâna. Oamenii, puţini, încă o respectă ca pe o sursă de viaţă, de inspiraţie, revelatoare de emoţii, în cântece, scrieri sau imagini.
Dacă îți dorești să răstorni firescul lucrurilor din viața ta, mergi în Islanda în perioada midnight sun-ului, când ora de aur se dilată, iar timpul pe care îl petreci privind prin ocular depinde doar de rezistenţa ta la nesomn.
Aici, dacă întorci privirea câteva grade, e ca şi cum ai da pagina unui album foto cu imagini care nu seamănă deloc între ele şi cu nimic din ce ai văzut până acum. Câmpuri nesfârşite de lavă acoperită de pături groase de muşchi verde in peninsula Reykjanes, plaje negre dramatice, spălate de ape turcoaz în tot Snaefellsness-ul, coaste abrupte cu arce de bazalt, cu atmosfera hitchcockiana asigurată de rândunelele arctice la Arnarstapi, munţi ce amintesc de catedrale, precum Kirkjufell, troli împietriţi de razele soarelui, văi spectaculoase, cascade dintre cele mai înalte, mai puternice şi legendare din Europa, împrăştiate prin toată ţara, porturi pitoreşti, cu miros de peşte proaspăt şi de midii cu usturoi şi ardei iute, drumuri neumblate de oameni, dar vegheate în taină de elfi, câmpuri nesfârşite de lupini, laguna de gheaţă de la Jokullsarlon, măreţul ghetar Vatnajokull, ace de piatră ivite din mare şi coloane hexagonale la Vik, orga de bazalt de la Svartifoss, gheizere fierbinţi la Geysir, apă limpede, rece si de o cromatica orbitoare în falia intercontinentală de la Thingvellir, fiorduri dantelate şi colorate de pufini, căzi naturale cu apă termală pe malul oceanului.
Ne oprim aici cu exemplele. Lista este foarte vastă. Vă invităm să vă expuneţi voi înşivă unei astfel de călătorii. Vă asigurăm că nu există riscul suprasaturării, iar profunzimea experienţei va lăsa urme adânci în inima voastră.
Echipamant folosit: Nikon d800/d600 si următoarele obiective:
– Nikon AF-S NIKKOR 14-24mm f/2.8G ED
– Nikon AF-S NIKKOR 24-70mm f/2.8G ED
– Nikon AF-S NIKKOR 70-200mm f/2.8G ED VR II
– Nikon AF DX Fisheye-Nikkor 10.5mm f/2.8G ED Filtre: polarizare, ND si graduale .
Ca trepied am folosit un Manfrotto MH05M8-Q5 cu cap Manfrotto Photo-Movie Q5 (foto-video) de la prietenii noștri de la Photosetup.
Text si fotografii: Irinel Carlanaru/Echipa Phototrip.